Stay away and kill yourself

-Nu exista perfectiune, dar cu putina vointa, am putea incerca sa ne perfectionam. Asta doar daca vrem. Problema e ca nimeni nu vrea sa se schimbe. Ei cred ca daca asa s-au nascut, asa vor ramane pana vor muri. Nu este asa. Oamenii se pot schimba. Nu total, dar cat de cat...

-Eu nu vreau sa ma shimb. Imi place asa cum sunt. Tu vrei sa te schimbi?
Ok. Gandea prea matur. Oare e tocilar? m-am intrebat.
Am turnat intr-un alt pahar putina apa si am baut, apoi mi-am stins tigara.

-Nu. Si mie imi place asa cum sunt. Vreau doar sa zic ca... Of, las-o balta.
Am facut o pauza de cateva clipe.
-Nu fumezi cam mult? am intrebat-o.
Nu fusese cea mai buna intrebare, doar ca vroiam neaparat sa schimb subiectul.

-Stiu ca sunt cam grea de cap, am ranjit.
Nu era ceva cu ce sa ma laud, dar asta era adevarul.
-Probabil ca fumez cam mult, dar imi place sa fumez. Ma simt foarte bine. Vrei? l-am intrebat, intinzandu-i tigara.

-Nu. Am grija de corpul meu.
Nu-mi placea sa mananc nesanatos sau sa bag in corp tot felul de prostii care dauneaza.
-Nu beau nici macar cafea. Iar alcool ocazional, nu ma dau in vant dupa el si nici nu am voie sa beau. Adica, ma rog, corpul...

Am inceput sa rad. Tipul asta era ciudat, dar al naibii de frumos.
-Mda.. se vede ca ai grija de corpul tau. Eu n-as rezista fara cafea dimineata, iar alcool... Singura nu beau. Ahm.. pot sa te intreb de ce nu ai voie sa bei alcool?

-Nu ca nu am voie. Asta imi impun eu, sa nu beau alcool. Alcoolul ingrasa si provoaca dependenta. La fel ca tigarile, i-am spus cu subinteles. La fel si cafeaua. Merge un pahar de alcool in cand in cand, dar mai rar.

Mda... tigarile provoaca dependenta. EWram dependenta de tigari, dar nu aveam de gand sa ma las de fumat.
-Am niste vin, vrei?
Evident ca nu aveam, dar vroiam sa vad daca vroia sa bea cu mine sau nu.

Am zambit. Vroia sa faca misto de mine. M-am gandit sa ii fac jocul.
-Da, vreau. Ce fel de vin?

N-am mai scos niciun cuvant. Ma prinsese. Era destept si stia cum candesc oamenii.
-M-ai prins. N-am vin. N-am putut sa merg cu el la aeroport.

Am ranjit.
-Si aici nu ai gasit? Trebuia sa cumperi de-aici. Daca vrei, te duc eu la un magazin unde gasesti cele mai bune vinuri. Nu beau, dar sunt informat.

Un ranjet gigantic mi-a aparut pe buze.
-S-a facut, dar nu am chef sa merg acum. Si n-am cumparat pentru ca mi-a fost lene. Ti-am zis ca nu-mi place sa beau singura.

-Aha, e bine. Pai nu acum... Cand ai timp.
Se vedea ca era incantata pantru ca ranjea.

M-am ridicat d epe jos si m-am asezat pe pat langa el. Am cascat lung.
-Povesteste-mi ceva, i-am zis. Orice.

Eu sa povesteac? Ce naiba as fi putut eu sa povestesc?
-Povesteste-mi tu ceva. Cati ani ai, daca nu sunt prea indiscret?

-Hmm... am facut ganditoare. Cati imi dai?
Ma uitam la el. Incercam sami dau seama exact de varsta pe care o avea, dar am aflat un singur lucru. Avea peste 20.

-In jur de douazeci, poate chiar mai mica. Nouasprezece?
Parea mai tanara de douazeci de ani si mai tanara decat mine cu cativa ani.

-Esti destept, i--am zis si l-am apucat de brat, lipindu-ma de el. Am Nouasprezece. Ciudat, nu?
I-am pipait usor baratul. Avea muschi. Chiar isi intretinea cum trebuie corpul.

Mi se parea ca Elisa se cam dadea la mine. Adica de ce ma apucase de brat? Si pe deasupra, mai simteam cum il si pipaia.
-Aaa... Nu, nu e ciudat. Chiar arati de nouaspe ani.

-Probabil, am chicotit.
Mi-am pus capul pe umarul lui.
-Vreau sa plec. Vreau sa plec definitiv de aici, i-am zis privind in gol.

-Din Japonia? Sau de la facultatea asta infecta?
Elisa mi se parea foarte ciudata, dar si misterioasa si tocmai de aceea incepuse sa-mi placa.

-De la facultate. M-am saturat sa invat. M-am saturat de tot. Vreau sa fiu libera. Tu nu?
Nu stiam daca era de aceeasi parere ca si mine. Eu asta simteam. Vroiam libertate.

-Nu as putea, i-am spus. Simt ca am prea multe responsabilitati...
Speram sa nu se supere pe mine. Imi placea sa o ascult.

Mi-am ridicat capul de pe umarul lui si l-am privit. Era un ciudat obsedat de responsabilitati.
-Cum ar fi?
Mi-am pus din nou capul pe umarul lui. Stateam foarte bine si ma simteam protejata.
-Nu e nevoie sa-mi spui daca nu vrei. Nu suntemt oti la fel. Altii sunt responsabili, altii mai... ca si mine.

-Nu stiu, nu pot sa plec, pur si simplu, de undeva si sa las totul asa.