Stay away and kill yourself

-Inteleg.
M-am ridicat de langa el si m-am asezat din nou pe jos. Mi-am mai aprins o tigara.
-Ai vreun hobby?

Nu cred ca ii convenise. De fapt, mi se parea ca se suparase ca nu avem asta in comun. Mi se parea ca asta era un lucru foarte important pentru ea.
-Muzica, i-am spus.

-Aha. Lasa-ma sa ghicesc. Canti la pian si la chitara. Probabil ca si la alte instrumente, dar astea doua se citest pe fata ta. Am dreptate?

-Da, printre altele... Mai cant si la bas, vioara si din voce... Muzica chiar e pasiunea mea. Majoritatea timpului meu liber il acord muzicii.

Am zambit.
-Esti talentat. De ce nu ai mers la Conservator? In locul tau acolo as fi mers. Mai multe sanse de reusita decat aici, nu crezi?

-Sincer, vreau sa pastrez muzica in plan secundar. Stii, din muzica nu se fac bani si chiar vreau sa pot sa traiesc si eu din ceva. Dar, desigur, voi da spectacole si chestii de-astea.

-Si ce vrei sa te faci? Avocat? Judecator? Nu te vad facand altceva si nici dand concerte prin cluburi.
Poate ca eram eu prea incuitata si nu-mi dadeam seama ca el spuneaniste lucruri pe care ar fi trebuit sa le bag la cap.

-Nu dau concerte prin cluburi. Ma duc la spectacole culturale si cant acolo. SI primesc ceva bani, dar nu suficienti cat sa traiesc numai din ei, stii...

-Eh... macar faci ceva pentru a-ti castiga existenta. Stii... Imi place de tine, am ranjit. In toate chestiile.
M-am asezat din nou langa el.
-Esti inteligent, frumos, matur... nu esti... ca si mine...

Nu eram ca ea, intr-adevar, dar nu conta asta pentru ca imi placea oricum de ea.
-Merci, dar... Hei, ai spus ca iti place de tine, asa cum esti.

-Pai imi place, doar ca imi dau seama acum ca nu fac mare lucru cu viata mea desi, recunsoc, ca nu vreau sa ma schimb, dar tot eeu sunt aia care se plange. Aiurea...